“Minciuna e unicul ascendent al umanității asupra tuturor celorlalte vietăți. Prin ea se ajunge la adevăr! Sunt om, și sunt om pentru că mint. Niciodată omul n-a ajuns la un adevăr fără să se fi mințit de cel puțin paisprezece sau, poate, o sută paisprezece ori, ceea ce, într-un fel, ne face cinste. Dar noi nu știm nici măcar să mințim din capul nostru. Minte-mă, dar minte-mă în felul tău, și te sărut pe obraz! O minciună originală valorează, poate, mai mult decât un adevăr al altuia. În primul caz, ești om; în cel de-al doilea - doar un papagal. Adevărul n-are moarte, pe când viața poate fi înmormântată pentru totdeauna: s-au văzut exemple cu nemiluita. Noi toți, toți fără excepție, suntem, ascultați ce vă spun, în ceea ce privește știința, cultura, gândirea, invențiile, idealurile, aspirațiile, liberalismul, rațiunea, experiența și așa mai departe, în clasa întâi la gimnaziu. Ne-am învățat să trăim pe seama creierului altora, ne-am nărăvit la minte leneșă!”
Fyodor Mikhaylovich Dostoyevsky was a Russian writer, essayist and philosopher, perhaps most recognized today for his novels Crime and Punishment and The Brothers Karamazov.
Dostoyevsky's literary output explores human psychology in the troubled political, social and spiritual context of 19th-century Russian society. Considered by many as a founder or precursor of 20th-century existentialism, his Notes from Underground (1864), written in the embittered voice of the anonymous "underground man", was called by Walter Kaufmann the "best overture for existentialism ever written."
His tombstone reads "Verily, Verily, I say unto you, Except a corn of wheat fall into the ground and die, it abideth alone: but if it die, it bringeth forth much fruit." from John 12:24, which is also the epigraph of his final novel, The Brothers Karamazov.